JW.ORG întreabă: Poate alege cineva să nu mai fie Martor al lui Iehova?

Secţiunea de întrebări frecvente (FAQ) de pe JW.org a căpătat o nouă postare trecută la ofertă: „Poate alege cineva să nu mai fie Martor al lui Iehova?“. În acest NOU articol, ce poartă data de 9 iunie 2016, organizaţia Watchtower îşi prezintă explicaţia oficială privind tratarea cazului în care cineva nu mai doreşte să fie Martor al lui Iehova.

După părerea mea, articolul este unul dintre cele mai calculate, mai înşelătoare şi mai nesincere dintre cele lansate recente pe site-ul web. Nivelul de înşelăciune deliberată este deopotrivă dezgustător şi uluitor.

Veniţi cu mine să analizăm împreună acest articol din FAQ pas cu pas şi vă explic în detaliu de ce este atât amăgitor, cât şi derutant.

Minciuni prin omisiune

Articolul pretinde că oferă răspuns la două întrebări. Prima dintre ele este:

Poate alege cineva să nu mai fie Martor al lui Iehova?

Publicul-ţintă al articolului este publicul larg şi presa, nu Martorii lui Iehova de rând, şi descrie ce se întâmplă când membrii părăsesc religia. Membrii efectivi ai organizaţiei ştiu deja ce se întâmplă dacă renunţă la credinţă. De pildă, în vara aceasta, Martorii sunt supuşi la o campanie prelungită de instructaj privind evitarea şi îndoctrinare în vederea loialităţii.

Este vital să păstrăm în minte următorul aspect: Acest articol din FAQ se adresează persoanelor care nu cunosc detaliile privind politicile Watchtower. Prin urmare, cuvintele tipărite sunt la fel de importante precum cuvintele lipsă sau cele menţionate doar superficial.

Articolul răspunde la întrebare după cum urmează. În prima parte se spune:

Da, o persoană poate să se retragă din organizația noastră. Există două modalități de a face aceasta:

Printr-o cerere oficială. Cineva poate să-și exprime, în scris sau oral, decizia de a nu mai fi cunoscut drept Martor al lui Iehova.

Prin fapte. O persoană poate întreprinde o acțiune prin care demonstrează că nu mai dorește să facă parte din familia noastră mondială de frați (1 Petru 5:9). De exemplu, se poate alătura altei religii, făcându-și cunoscută intenția de a rămâne acolo (1 Ioan 2:19).

Şi… în continuare?

Ce se întâmplă dacă cineva face acest lucru?

Alo?

FAQ?

Ce se întâmplă?

Tăcere.

Această parte a răspunsului nu spune absolut nimic despre implicaţiile acţiunii de mai sus pe care le întreprinde persoana. Nu se menţionează deloc cum e ea penalizată.

De ce este important acest lucru?

Pentru că este o minciună prin omisiune făcută în mod deliberat.

Pe Wikipedia în limba română, minciuna prin omisiune se defineşte în felul următor:

Minciuna prin omisiune este acea minciună prin care se omit date importante, lăsând în mod deliberat o concepție greșită unei persoane.

Ce date importante au fost omise? Ce concepţie greşită ar putea spera să lăse articolul cititorilor în mod deliberat?

Păi, dacă ar fi citim acest articol FAQ fără să cunoaştem dedesubturile Martorilor lui Iehova (întrucât auditoriul-ţintă primordial al acestui articol constă din astfel de persoane), am putea avea impresia că o persoană care alege să nu mai fie membru al organizaţiei poate să-şi continue viaţa fără nicio întrerupere reală.

Habar n-am avea că rudele Martore şi prietenii Martori ai persoanei în cauză ar fi obligaţi să evite complet o astfel de persoană. De curând, Watchtower s-a dus într-acolo încât să instruiască părinţii să-şi dea copiii maturi afară din casă dacă ei ajung să fie excluşi şi nici măcar să nu le răspundă la telefon dacă sun. Excluderea este înlăturarea involuntară ca urmare a unui „păcat“ perceput, însă Watchtower le porunceşte Martorilor să-i trateze pe cei dezasociaţi, adică pe cei care se retrag de bunăvoie, într-o manieră identică celei în care îi tratează pe cei excluşi. Vezi în acest sens articolul „Urâţi nelegiuirea?“, apărut în ediţia de studiu a revistei Turnul de veghe cu data de 15 februarie 2011, din care prezentăm mai jos două paragrafe relevante:

15 Îi privim noi la fel ca Isus pe cei care persistă într-o conduită nelegiuită? Toţi ar trebui să medităm la următoarele întrebări: M-aş asocia în mod regulat cu o persoană care a fost exclusă din congregaţia creştină sau care s-a dezasociat? Dar dacă această persoană ar fi o rudă apropiată care nu mai locuieşte în aceeaşi casă cu mine? O astfel de situaţie poate constitui un adevărat test al iubirii noastre pentru dreptate şi al loialităţii noastre faţă de Dumnezeu.

18 Dacă şi tu treci printr-o astfel de situaţie, nu uita că Iehova înţelege ce simţi. Rupând orice legătură cu cel exclus sau dezasociat, demonstrezi că urăşti atitudinile şi acţiunile din cauza cărora a ajuns în afara congregaţiei. În acelaşi timp, demonstrezi că îl iubeşti şi că acţionezi spre binele lui. Dacă tu îi rămâi loial lui Iehova, este mult mai probabil ca el să se căiască şi să se întoarcă la Iehova.

Cu siguranţă, avem de a face cu o minciună prin omisiune, concepută pentru a crea o impresie greşită şi înşelătoare în mintea publicului larg, precum şi a oricărei organizaţii de presă interesate.

Însă lucrurile devin şi mai întunecate.

Următoarea parte a articolului nu conţine doar o încercare de a ascunde în mod neglijent un adevăr stânjenitor prin trucaje de argumentare, ci efectiv o minciună sfruntată.

Minciuni înşelătoare sau făţarnice

Wikipedia în limba engleză defineşte minciuna înşelătoare sau făţarnică în felul următor:

O afirmaţie înşelătoare este una în care nu există o minciună directă, însă păstrează scopul de a-l face pe cineva să creadă într-un neadevăr.

Următoarea întrebare din FAQ este următoarea:

Dar dacă o persoană nu mai predică sau nu mai asistă la întrunirile voastre? Considerați că nu mai face parte din religia voastră?

Acum, la audierile de anul trecut ale Comisiei Regale Australiene, unde politicile Martorilor lui Iehova privind abuzul asupra copiilor au fost supuse unei analize de o rigurozitate devastatoare, acestă problemă s-a ridicat în timp ce procurorul senior din partea Comisiei, Angus Stewart, l-a audiat pe Geoffrey Jackson, membru al Corpului de Guvernare.

I s-a pus în faţa lui Jackson situaţia că dacă un supravieţuitor al unui abuz asupra copiilor s-ar simţi atât de dezamăgit de politicile discreditate ale organizaţiei (vezi raportul complet de condamnare aici) încât el doreşte să părăsească religia, el nu are cum să o facă fără ca familia acestuia să-l evite. Să nu uităm că ambele opţiuni oficiale pentru a pleca din organizaţie, dezbătute în articolul din FAQ au ca urmare evitarea.

Ceea ce a urmat a fost scena dureroasă în care Jackson a încercat în mod vădit să inducă în eroare Comisia Regală. El a dat de înţeles că cineva care dorea să plece putea pur şi simplu să nu mai participe la întruniri şi va fi în regulă. El a dat impresia că persoana în cauza avea să fie considerată ca cineva care a plecat sau care se „răceşte“ şi că ea nu va fi evitată.

Angus Stewart cu siguranţă şi-a făcut temele, a cercetat cu atenţie politicile Watchtower şi şi-a susţinut punctul de vedere în acest sens. Folosind diverse scenarii ipotetice, a demonstrat că Watchtower consideră că o persoană care pur şi simplu nu mai participă la întruniri, dar nu s-a „dezasociat“ folosind una dintre modalităţile de mai sus, este încă Martor şi astfel se supune regulilor şi disciplinei organizaţiei Watchtower. Dacă o astfel de persoană ar fi prinsă că încalcă vreuna dintre multele legi restrictive, ea ar fi exclusă sau considerată ca fiind dezasociată şi evitată.

Urmăriţi înregistrarea video completă de mai jos şi decideţi voi înşivă ce impresie încearcă să transmită Jackson pe marginea acestei chestiuni, înainte să fie examinat de Stewart.

Click aici dacă nu funcționează.

Acum, ce confirmă FAQ-ul? Afirmaţia lui Geoffrey Jackson, membru al Corpului de Guvernare, rostită la început sub jurământ, înainte să se bâlbâie când i s-au pus întrebări suplimentare? Sau afirmaţia procurorului-şef din partea Comisiei Regale, Angus Stewart?

Dar dacă o persoană nu mai predică sau nu mai asistă la întrunirile voastre? Considerați că nu mai face parte din religia voastră?

Răspunzând la această întrebare, articolul spune (sublinierea noastră):

Nu. Faptul de a se retrage din religia noastră, sau de a se despărți de congregație, nu este același lucru cu a slăbi în credință.

Articolul susţine afirmaţia lui Stewart, nu pe membrul Corpului de Guvernare, care depunea mărturie sub jurământ. Ce a făcut Jackson? A greşit? A indus în eroare? A fost incompetent? A minţit?

Vă las pe voi să răspundeţi.

Răspunsul din FAQ continuă:

Adesea, cei care pentru un timp încetinesc ritmul sau încetează să ni se alăture în închinare nu și-au abandonat credința, ci sunt doar descurajați. În loc să-i evităm, noi ne străduim să le oferim mângâiere și sprijin (1 Tesaloniceni 5:14; Iuda 22). Dacă persoana dorește să fie ajutată, bătrânii de congregație iau inițiativa pentru a-i oferi ajutor pe plan spiritual (Galateni 6:1; 1 Petru 5:1-3).

Hmm.

Aţi observat?

Poate dacă aţi citit prea repede, nu v-a sărit în ochi (sublinierea noastră).

Adesea, cei care pentru un timp încetinesc ritmul sau încetează să ni se alăture în închinare nu și-au abandonat credința, ci sunt doar descurajați. În loc să-i evităm, noi ne străduim să le oferim mângâiere și sprijin (1 Tesaloniceni 5:14; Iuda 22). Dacă persoana dorește să fie ajutată, bătrânii de congregație iau inițiativa pentru a-i oferi ajutor pe plan spiritual (Galateni 6:1; 1 Petru 5:1-3).

Vedeţi cât cu câtă iscusinţă au inserat ei propoziţia? E posibil să fi sărit peste ea dacă ai citit în grabă. În plus, contextul este destul vag în privinţa interpretării cuvântului „evitare“ în acest text. Dacă cineva mi-ar spune că Martorii îi evită pe membri care părăsesc religia şi aş ajunge la acest FAQ, aş putea cu uşurinţă să interpretez această propoziţia ca având sensul de „Noi nu-i evităm“.

Să reţinem că, în prima parte a acestui articol, nu există nicio menţiune a faptului că dezasocierea implică evitare. O persoană care nu cunoaşte doctrina Watchtower ar putea ajunge la concluzie că cei dezasociaţi nu sunt evitaţi şi că, posibil, Martorii nu practică evitarea în nicio împrejurare.

Cum, EXISTĂ un link la cuvântul „evităm“, care te duce la un alt articol de FAQ, aici.

Mai multe minciuni prin omisiune şi inducere în eroare

Trebuie să observaţi hyperlinkul şi să faceţi clic pe el pentru a obţine acest detaliu suplimentar; cititorul trebuie să-şi aloce timp şi efort suplimentar pentru a obţine aceste informaţii. Chiar şi o citire rapidă a articolului s-ar putea să nu o dezvăluie. Dar hai să facem clic şi să examinăm cel de-al doilea articol FAQ cu privire la evitare.

Voi reproduce mai jos întregul răspuns la întrebarea privind evitarea:

Cei care s-au botezat ca Martori ai lui Iehova, dar care nu mai predică şi poate că nu se mai asociază cu colaboratorii în credinţă nu sunt evitaţi. De fapt, noi ne interesăm în continuare de ei şi încercăm să-i reînsufleţim din punct de vedere spiritual.

Noi nu excludem în mod automat o persoană care comite un păcat grav. Totuşi, dacă un Martor botezat îşi face un obicei din a încălca normele Bibliei şi nu se căieşte, acesta va fi evitat, adică exclus. Biblia spune în mod clar: „Înlăturaţi-l din mijlocul vostru pe răul acela!“ (1 Corinteni 5:13).

Dar cum stau lucrurile dacă un bărbat este exclus, iar soţia şi copiii lui sunt Martori ai lui Iehova? Legăturile de natură religioasă pe care le avea cu familia lui se schimbă, dar legăturile de sânge se păstrează. Legătura conjugală, relaţiile şi sentimentele proprii cercului familial continuă.

Cei excluşi pot asista la întrunirile noastre religioase. Dacă doresc, ei pot primi ajutor spiritual din partea bătrânilor de congregaţie. Obiectivul este ca fiecare persoană exclusă să primească ajutor pentru a redeveni un Martor al lui Iehova. Persoanele excluse care îşi schimbă conduita nepotrivită şi demonstrează că doresc sincer să trăiască după normele Bibliei pot fi din nou membri ai congregaţiei.

Care este primul lucru care sare în ochi? În articol se recunoaşte faptul că evitarea are loc, însă doar în contextul excluderii. Nu se face menţiunea că cei dezasociaţi vor fi evitaţi.

Astfel, o persoană care nu are informaţii prealabile cu privire la Martori, citeşte primul FAQ şi urmează trimiterea la cel de-al doilea tot nu va avea informaţia care să-i spună că cel dezasociat va fi evitat.

Din nou, aceasta este o minciună prin omisiune făcută în mod deliberat. Watchtower încercă să fabrice impresia că oamenii sunt liberi să părăsească religia de bunăvoie, fără repercusiuni, în timp ce exact contrariul este adevărat.

Ce altceva mai observaţi? O persoană care citeşte acest articol s-ar putea gândi: „Ce se întâmplă dacă un membru al familiei este exclus?“

Ce scenariu prezintă articolul?

Dar cum stau lucrurile dacă un bărbat este exclus, iar soţia şi copiii lui sunt Martori ai lui Iehova? Legăturile de natură religioasă pe care le avea cu familia lui se schimbă, dar legăturile de sânge se păstrează. Legătura conjugală, relaţiile şi sentimentele proprii cercului familial continuă.

Din nou, aceasta este o minciună prin omisiune şi inducere în eroare prin distragerea atenţiei. Acest scenariu este valabil doar dacă tatăl locuieşte sub acelaşi acoperiş cu soţia sau copiii săi. Dacă copii cresc şi părăsesc casa părintească sau soţia se separă de soţ şi ia copiii cu ea, lor li se cere într-adevăr să evite ca şi cum ar fi mort. Dacă copiii locuiesc în afara căminului şi sunt excluşi, fraţii şi părinţii sunt obligaţi să-i evite ca şi cum ar fi morţi. Iar ceea ce e valabil pentru excluşi este valabil şi pentru cei dezasociaţi. Prin faptul că îşi alege scenariile după propriul plac şi limitează cantitatea de informaţii pe care o divulgă, Watchtower prezintă o versiune cosmetizată cu atenţie a politicii sale cu privire la evitare, care pur şi simplu nu este adevărată.

Dar ceea ce e şi mai rău este că primul articol de FAQ se termină cu ceva ce nu e nimic mai puţin decât o minciună pe faţă.

Minciuni pe faţă

Wikipedia în limba engleză defineşte minciuna pe faţă astfel:

A minciună pe faţă este una care este în mod evident o minciună pentru cei care o aud.

Articolul se încheie cu următorul paragraf:

Cu toate acestea, bătrânii nu sunt autorizați să constrângă pe cineva sau să exercite presiuni asupra cuiva pentru a rămâne în rândul Martorilor lui Iehova. Fiecare decide personal din ce religie vrea să facă parte (Iosua 24:15). Considerăm că cei care i se închină lui Dumnezeu trebuie să o facă de bunăvoie, din toată inima (Psalmul 110:3; Matei 22:37).

Nu există presiuni.

Da, dacă o persoană nu mai doreşte să rămână Martor al lui Iehova, ea nu-şi va revedea niciodată prietenii sau familia.

Totuşi, vedeţi că nu există presiuni.

Bătrânii stau acolo şi îşi îndreaptă arma încărcată completă a evitării, pregătiţi să tragă dacă persoana decide să plece.

Dar nu există constrângeri, nu există presiuni. Noi credem că trebuie să-i slujim lui Dumnezeu de bunăvoie. Atâta tot că dacă nu alegi să rămâi, familia ta şi prietenii tăi nu vor avea voie să te vadă vreodată.

Dragă JW.org, cred că trebuie să cauţi definiţia cuvintelor „presiune“ şi „constrângere“. Nu cred că ele înseamnă ceea ce crezi tu că înseamnă.

PRESIÚNE, presiuni, s. f. . . . 4. Fig. Constrângere (morală, economică, politică, sociala) exercitată asupra cuiva.

CONSTRẤNGE, constrấng, vb. III. Tranz. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l-ar face de bunăvoie; a forța, a obliga; a soma.

Chiar şi literatura şi materialele video ale organizaţiei Watchtower afirmă că o mare parte din motivul pentru care se adoptă evitarea este aceea de a induce asupra persoanei care a plecat o traumă emoţională atât de adâncă încât ea să se simtă obligată să se întoarcă în organizaţie.

Iată, de pildă, materialul video (de mai jos) care va fi prezentat tuturor Martorilor lui Iehova de pe glob în acest an. Urmăriţi cum persoana evitată recunoaşte că presiunea emoţională resimţită în urma ruperii de familia ei a fost un factor important al întoarcerii sale.

Observaţi, de asemenea, următorul paragraf din Turnul de veghe din 15 iunie 2013, unde se recunoaşte în mod explicit că şantajul emoţional este o componentă-cheie a procesului de evitare:

17 O altă formă de disciplinare din partea lui Iehova este excluderea. Ea ocroteşte congregaţia de influenţe negative şi îl poate ajuta pe cel care a păcătuit să se restabilească din punct de vedere spiritual (1 Cor. 5:6, 7, 11). De exemplu, Robert a fost exclus aproape 16 ani. În această perioadă, părinţii şi fraţii săi au aplicat cu fermitate şi loialitate porunca divină de a nu avea legături cu păcătoşii şi de a evita chiar şi să-i salute. În urmă cu câţiva ani, Robert a fost reintegrat şi, în prezent, progresează frumos pe plan spiritual. Când a fost întrebat ce l-a determinat să se întoarcă la Iehova şi la poporul Său după o perioadă atât de lungă, el a spus că l-a impresionat foarte mult atitudinea familiei sale. „Dacă familia mea ar fi ţinut legătura cu mine chiar şi într-o mică măsură, de exemplu doar ca să vadă ce mai fac, acest lucru mi-ar fi satisfăcut nevoia de companie şi probabil că n-aş mai fi simţit golul care m-a determinat să mă întorc la Dumnezeu.“

Paragraful de mai jos provine din ediţia de studiu a Turnului de veghe din februarie 2016. Acolo nu doar că se prezintă cu mândrie şantajul emoţional ca fiind un lucru pozitiv, dar se dă şi vina pe victima evitării.

Dacă un membru al familiei tale este exclus, poți arăta că îi ești loial lui Iehova. De exemplu, o soră pe nume Ana a primit un telefon de la mama ei, care era exclusă. Ea voia să-i facă o vizită deoarece o durea faptul că familia ei nu mai vorbea cu ea. Această situație a întristat-o profund pe Ana, care a promis că-i va răspunde printr-o scrisoare. Înainte de a-i scrie, Ana a meditat la câteva principii biblice (1 Cor. 5:11; 2 Ioan 9-11). Apoi, în scrisoare, Ana i-a amintit în mod amabil mamei sale că ea însăși rupsese legăturile  cu familia prin faptul că a păcătuit și a refuzat să se căiască. „Singura modalitate prin care îți poți alina durerea este să te întorci la Iehova“, i-a scris Ana (Iac. 4:8).

Aşadar, faptul că Watchtower îşi instruieşte în mod vădit continuatorii să folosească traumatizantul şantaj emoţional împotriva celor care părăsesc organizaţia în timp ce, concomitent are tupeul să afirme la rubrica de „Întrebări frecvente“ că (sublinierea noastră)

Cu toate acestea, bătrânii nu sunt autorizați să constrângă pe cineva sau să exercite presiuni asupra cuiva pentru a rămâne în rândul Martorilor lui Iehova. Fiecare decide personal din ce religie vrea să facă parte (Iosua 24:15). Considerăm că cei care i se închină lui Dumnezeu trebuie să o facă de bunăvoie, din toată inima (Psalmul 110:3; Matei 22:37).

nu este nimic mai prejos decât o minciună pe faţă.

O minciună directă, sfruntată, calculată şi oricine cu câtuşi de puţină cunoştinţă despre doctrinele şi învăţăturile organizaţiei poate să o recunoască.

Nu ţin minte când am văzut ultima oară să fie postat pe pagina web a organizaţiei o încercare atât de făţişă, de dezgustătoare şi de calculată de a induce în eroare publicul larg şi presa în privinţa practicii dezasocierii şi a folosirii evitării pentru a-i constrânge pe cei care pleacă.

Corpului de Guvernare ar trebui să-i fie ruşine.

Fac apel la Watchtower fie să-şi modifice articolele din FAQ pentru a reflecta realitatea politicilor organizaţiei sau să elimine articolul cu totul.

O ultimă idee: dacă evitarea este biblică şi Corpul de Guvernare este atât de mândru că duce la îndeplinire ceea ce percepe ca fiind poruncă din partea lui Dumnezeu, de ce este atât de disperat încât să mintă despre ea sau să o ascundă de publicul larg?

Publicat pe JWsurvey.org la 11 iunie 2016.