Cel mai nasol congres — partea a 3-a: Povestea lui Serghei

worsttitlero3„Iehova ne-a spus să trăim adevărul, / Perfect mod de viaţă trasând el.“

Aşa începe cântarea Regatului nr. 64, „Trăiţi adevărul“. Versul în limba engleză este şi mai sugestiv: „Calea adevărului este cea mai bună cale de viaţă“. Această mantră este una cu care Martorii lui Iehova sunt foarte familiarizaţi. De fapt, auzim adesea ca această mantră să fie extrapolată în felul următor:

„Chiar dacă acesta n-ar fi adevărul, tot ar fi cel mai bun mod cu putinţă de a trăi.“

Dacă aţi avut legături cu Martorii lui Iehova probabil că aţi auzit o afirmaţia ca aceasta, adesea ca răspuns la îndoieli şi provocări la adresa validităţii învăţăturilor Martorilor. Naraţiunea care se prezintă este că chiar şi în cazul în care Watchtower greşeşte, faptul de a trăi potrivit poruncilor Corpului de Guvernare tot ar rezulta într-o viaţă cât de poate de plină de satisfacţii.

Este un scenariu cu şansă sigură de câştig.

Dar este oare adevărată această afirmaţie?

Păi, hai să vedem cum prezintă Watchtower viaţa unui Martor într-o serie de materiale video prezentate într-un simpozion de vineri după-amiaza la congresul regional din 2016, intitulat „Să-i rămânem loiali lui Iehova!“ Aceste filmuleţe urmăresc viaţa unui personaj pe nume Serghei din copilărie până, după cât se pare, la moarte.

Pe măsură ce vedem povestea desfăşurându-se, vă invit să păstraţi în minte această pretenţie pe care o auziţi frecvent:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Să vedem dacă relatarea de viaţă a lui Serghei susţine această pretenţie.

Serghei — când e tânăr

serghei1Povestea lui Serghei începe când era un copil şi facem cunoştinţă cu el în timp ce cântă cu o pricepere considerabilă la vioară. Relarea ni-l prezintă pe Serghei ca fiind un băiat extraordinar de talentat, căruia i se oferă o bursă de studii deosebită la un conservator de muzică, unde să fie ajutat să facă o carieră din arta pe care el o iubeşte atât de mult.

Super! Nu multă lume capătă şansa de a-şi explora talente într-o asemenea manieră şi se pare că tânărul Serghei ar putea să păşească pe drumul încântător al descoperirii de sine şi al împlinirii creative. Cine ştie, poate moştenirea artistică pe care o lasă va dăinui timp de secole?

În schimb, tatăl lui Serghei are alte idei. El respinge aspiraţiile artistice ale lui Serghei spunându-i că presiunile vor fi ceva ce el nu va putea duce. El respinge ideea ca un tânăr Martor să facă din muzică „viaţa lui, cariera lui“. Serghei e avertizat că va trebui să concureze împotriva altor muzicieni, că va fi înconjurat de oameni care nu-l iubesc pe Iehova (ca în orice altă zi de la şcoală sau de la serviciu) şi că trebuie să-i arate lui Iehova că îl iubeşte pe El întâi.

După cât se pare, Iehova îi urăşte pe muzicienii profesionişti.

Dacă n-ai şti de la bun început că poziţia tatălui este poziţia pe care o promovează Watchtower, ai putea reda scena cuvânt cu cuvânt, tact cu tact, iar publicul l-ar vedea pe tatăl lui Serghei ca pe un părinte cu mintea îngustă care îi zdruncină cu brutalitate visurile şi aspiraţiile fiului său. Într-adevăr, ţi se frânge inima când îl vezi pe tânărul Serghei pledând în faţa tatălui său: „Dar chiar îmi place foarte mult şi nu sunt bun la nimic altceva. La asta sunt bun!“

Mă regăsesc în pledoaria lui.

Lucrurile la care chiar am fost bun în copilărie, aptitudinile şi talentele în jurul căror aş fi putut construi fără probleme o carieră în industria creativă nu erau lucrurile în care mi se permitea să fac o carieră ca urmare a convingerilor mele de Martor. În schimb, a trebuit să aleg o altă cale, mai puţin interesantă, care îmi aduce mult mai puţine satisfacţii şi la care nu pur şi simplu nu sunt la fel de bun. E adevărat, acum am părăsit secta şi încerc să revitalizez cariera pe care ar trebuit să o încep în urmă cu toţi aceşti ani, însă timpul şi experienţa pierdute sunt ceva ce nu voi recupera niciodată.

Pe scurt, ce vedem din primul filmuleţ? Visul lui Serghei de a deveni un muzician profesionist este călcat în picioare nu pentru că îi lipseşte talentul sau ambiţia de a reuşi, ci pentru că părinţii lui sunt Martori ai lui Iehova care impun asupra lui alegerile privind stilul de viaţă strict al organizaţiei Watchtower. Violonistul Serghei nu va exista niciodată, generaţiile din viitor nu vor avea parte de potenţialele sale compoziţii şi viitorul său de vis este tăiat din faţa lui.

Să nu uităm că explorăm următoarea afirmaţie:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Credeţi că filmuleţul susţine afirmaţia?

Serghei – când e persecutat

serghei2În al doilea filmuleţ îl vedem pe Serghei ca tânăr, conducând un studiu biblic. Pe măsură ce scena avansează devine clar că el trăieşte într-o ţară unde Martorii lui Iehova se află sub interdicţie. Martorii riscă să fie arestaţi prin faptul că îşi practică religia şi duc la îndeplinire poruncile organizaţiei Watchtower. Pe parcursul materialului video, Serghei se întoarce acasă şi descoperă faptul că poliţia îl aşteaptă înăuntru şi că oamenii legii i-au brutalizat tatăl.

(Probabil l-au supus la jocul actoricesc groaznic al lor.)

Poliţia cere să ştie unde a ascuns Serghei literatura Watchtower. Serghei refuză să răspundă la întrebări şi, ulterior, refuză să cânte imnul de stat la vioară. Aceasta nu este o alegere aleatorie din partea lui Serghei. Watchtower îi instruieşte pe Martorii, la fel şi pe Serghei, că un astfel de act ar compromite interpretarea specifică a organizaţiei Watchtower cu privire la neutralitatea politică. (Chiar dacă Watchtower şi-a compromis această doctrină de numeroase ori în folosul propriu şi adesea s-a asigurat cu atenţie că Martorii obişnuiţi nu află de aceste mişcări.)

Drept urmare, poliţia îl încarcerează pe Serghei.

Din păcate, acest scenariu este foarte posibil. Pe parcursul secolului al XX-lea, în multe ţări de pe glob, Martorii lui Iehova au fost victimele unor valuri oribile de persecuţii din cauza aderării la prevederile organizaţiei Watchtower cu privire la neutralitatea politică. Indiferent că vorbim de sălbăticia suferită în Malawi până la inumanităţile groaznice îndurate în lagărele de concentrare din cel de-al Treilea Reich, Martorii au fost încarceraţi, torturaţi şi ucişi de regimurile reprimante. Nimeni care respectă conceptul drepturilor universale ale omului nu poate face altceva decât să condamne fără rezerve asemenea reprimări barbare.

Cei care doresc să-şi practice credinţa cu sinceritate într-o manieră care nu încalcă drepturile altora ca oameni ar trebui mereu să fie liberi să o facă, însă, evident, nimeni nu ar dori să îndure genul acela de sălbăticie la care este supus Serghei pentru că îi slujeşte unei religii care nu este adevărată.

Să nu uităm că explorăm următoarea afirmaţie:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Credeţi că filmuleţul susţine afirmaţia?

Serghei — când e ispitit

serghei3În următorul material video îl găsim pe Serghei tot la închisoare în timp ce recită un verset pentru a-şi păstrat moralul ridicat. Funcţionarii penitenciarului îi dau vestea tragică a faptului că tatăl său, care e şi el închis, este pe moarte.

Înlăcrimat, Serghei cere permisiunea de a-şi vedea tatăl, iar funcţionarul îi oferă lui Serghei „o soluţie şi mai bună“. Îi oferă lui Serghei posibilitatea ca şi el, şi tatăl său să plece din închisoare! Tot ce trebuie Serghei să facă este să semneze un document prin care renunţă la credinţă.

Watchtower nu lasă loc de interpretări în acceastă privinţă. Martorul individual nu are libertate în a decide că acea hârtie şi „renunţarea“ sunt fără însemnătate, pot fi semnate fără probleme şi apoi să continue să se închine ca de obicei, odată ce e liber. „Războiul teocratic“ le permite conducătorilor organizaţiei să mintă la tribunal când sunt întrebaţi cu privire la neraportarea abuzurilor asupra copiilor, însă nu le permite Martorilor să semneze documente cărora nu le acordă însemnătate pentru a-şi atenua suferinţele teribile şi pentru a-şi redobândi libertatea.

Se aşteaptă de la Martori să refuze orice astfel de oferte, fără comentarii.

Aşadar, Serghei face ceea ce îi cere Watchtower şi refuză să semneze. Apoi, el e cărat înapoi în celulă unde urmează să-şi ispăşească restul sentinţei de cinci ani de închisoare, fără să-şi mai vadă tatăl vreodată.

Să nu uităm că explorăm următoarea afirmaţie:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Credeţi că filmuleţul susţine afirmaţia?

Serghei — când e lăudat

serghei4Ne reîntâlnim cu Serghei după o perioadă destul de consistentă de timp, când el e un bărbat de vârstă mijlocie şi slujeşte ca locţiitor al supraveghetorului de circumscripţie pentru Watchtower.

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi, un supraveghetor de circumscripţie este cineva care slujeşte cu timp integral pentru Watchtower ca reprezentant itinerant şi vizitează un anumit grup delimitat geografic de congregaţii. El ţine întruniri cu bătrânii, cu slujitorii auxiliari şi cu pionierii, ţine cuvântări speciale de pe podium, organizează lucrarea de predicare din săptămâna vizitei şi, în general, se asigură că congregaţia funcţionează cu respectarea întocmai a politicilor Watchtower. Este o treabă epuizantă, care necesită adesea zile lungi de activitate pentru remuneraţie scăzută, deşi mâncarea şi cazarea supraveghetorului de circumscripţie sunt asigurate de obicei de congregaţia-gazdă. Un locţiitor al supraveghetorului de circumscripţie este adesea un frate care primeşte instruire pentru a deveni un supraveghetor de circumscripţie permanent şi îşi intră rol când acesta din urmă este bolnav sau indisponibil.

Serghei se reuneşte cu vechii săi prieteni, Alexei şi Natalia, cu care îl văzusem studiind în cel de-al doilea filmuleţ. El şi soţia sa acceptă şi împart o masă împreună cu nişte prieteni. În timpul mesei, Serghei primeşte complimente datorită calităţii temelor sale şi a credinţei sale ferme. Cei prezenţi transmit ideea că ei şi-ar dori ca Serghei să fie supraveghetorul de circumscripţie permanent, menţionând câteva lipsuri percepute ale celui actual.

Întrucât am întâlnit mulţi supraveghetori de circumscripţie de-a lungul timpului, experienţa mea arată că aceşti au calităţi şi temperamente variate. Am întâlnit bărbaţi plin de bunătate şi sinceri, care manifestau un interes autentic faţă de turmă, dar am întâlnit şi bărbaţi răi, dificili, cruzi care făceau viaţa celor din circumscripţie un calvar. Se întâmplă adesea ca o congregaţie supusă presiunilor să-şi dorească cu disperare o schimbare, îndeosebi dacă au întâlnit unul dintre supraveghetorii de circumscripţie mai drăguţi.

Cum răspunde Serghei la această conversaţie? Cu siguranţă, trebuie să fie ciudat să-i audă pe alţii plângându-se de colegul său, dar cum tratează el aceste plângeri alături de complimentele pe care le primeşte?

Le respinge pe toate. Refuză să-şi asume vreuna dintre abilităţile sale. Nu are simţul proprietăţii asupra reuşitelor sale. Cu ochii plecaţi, el atribuie totul spiritului lui Iehova. De asemenea, el face şi următoarea observaţie: „Iehova îi alege pe cei care slujesc în congregaţii“, iar acesta e un mod de a da de înţeles că astfel de bărbaţi nu trebuie criticaţi de către cei de rând.

(Oare Iehova îi alege pe bătrânii care au muşamalizat cazurile de pedofilie sau pe slujitorii auxiliari care sunt de fapt agresorii care comit astfel de acte? Watchtower nu le poate avea adevărate pe amândouă în acelaşi timp: ori sunt aleşi de Dumnezeu aceşti „bărbaţi numiţi“ ori nu sunt.)

Mai ţineţi minte cât de entuziasmat şi plin de încredere era micul Serghei în primul material video? Când era copil, Serghei şi-a descoperit pasiunea, chemarea şi era foarte încrezător că putea să obţină lucruri minunate cu muzica sa. Era bun la muzică şi ŞTIA acest lucru. Avea o încredere deplină în aptitudinile sale. Viitorul vast şi strălucitor îi stătea în faţă înainte ca tatăl său să-i taie încrederea şi visurile. Ce găsim când ne uităm la Serghei acum?

Serghei a devenit un bărbat care prestează un număr mare de ore ca administrator religios pentru compensaţii foarte reduse, visurile sale legate de muzică sunt acum uitate, şi-a pierdut tatăl în ghearele persecuţiei religioase împreună cu cinci ani ai propriei sale vieţi. E un bărbat care duce atât de multă lipsă de apreciere de sine încât nici nu poate admite să-şi asume meritele pentru experienţa şi aptitudinile pe care alţii i le văd şi le admiră.

Să nu uităm că explorăm următoarea afirmaţie:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Credeţi că filmuleţul susţine afirmaţia?

Serghei — când e obosit

serghei5În acest material video îl vedem pe Serghei la locul de muncă — un fel de fabrică sau atelier — cu aparatul de sudură în mână, departe de sălile de concerte sau de studiourile de înregistrări în care şi-ar fi putut petrece viaţa. Pare obosit în timp ce îşi dă jos masca de sudor şi e chemat în biroul şefului său.

Aflăm că Serghei a lucrat pentru a face turele altora şi că e epuizat. Cu toate acestea, şeful său îi ordonă să înceapă să meargă la un punct de lucru aflat la o oră de mers pentru a suplini un alt angajat absent. Serghei protestează. El trebuie să se achite de responsabilităţi familiale şi religioase.

Se face că managerul pretinde că manifestă consideraţie faţă de orarul întrunirilor şi al sarcinilor religioase ale lui Serghei, iar acesta nu-l contrazice, aşadar rămânem cu impresia că chiar aşa stau lucrurile. Însă Serghei trebuie să aleagă: să se ducă să-l suplinească pe angajatul absent sau să se ducă să-şi caute alt loc de muncă.

Serghei lasă de el şi începe pregătirile să meargă la cealaltă fabrică, însă apoi îşi ia Biblia şi îşi aduce aminte că trebuie să participe la studiul biblic cu familia în acea seară.

El se întoarce acasă la familia în loc să se ducă la serviciu şi conduce închinarea în familie.

Nu se menţionează nimic ce se întâmplă cu serviciul lui Serghei, însă, ţinând seama de atitudinea şefului său şi a faptului că, după cât se pare, Serghei a plecat de la lucru fără să anunţe pe nimeni, putem să presupunem fără griji că a fost concediat. Totuşi, materialul video nu recunoaşte această posibilitate şi, deşi familia lui Serghei pare să fie foarte entuziasmată cu privire la „hrana spirituală“ pe care urmează să o primească, mă tem că nu va trece mult până să descopere că şi hrana fizică este destul de importantă.

Să nu uităm că explorăm următoarea afirmaţie:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Credeţi că filmuleţul susţine afirmaţia?

Serghei — când e părăsit

serghei6Următoarea parte a ceea ce devine cu repeziciune „Tragedia lui Serghei“ se petrece în timpul când Serghei înaintase în vârstă şi începuse să încărunţească. Din nou ne întâlnim cu Natalia, prietena lui, însă se pare că celălalt prieten al său, Alexei, era absent. Serghei o întreabă dacă poate trece pe la ei să-l viziteze pe Alexei, însă Natalia îi şopteşte pe un ton lovit de jale:

Nu poţi.

A murit Alexei? A fost târât în închisoare? A migrat în ţinuturile îndepărtate ale Mongoliei?

No.

Se pare că tot ce s-a întâmplat a fost că Alexei n-a mai crezut în religia pe care o promovează Watchtower. (Nu se specifică dacă a fost exclus, s-a dezasociat sau pur şi simplu a pălit.)

Deci, veste bună, Serghei!

POŢI să mergi să-l vezi. Probabil că e tocmai acasă şi tot ce trebuie să faci e să tragi o fugă până la el, să suni la sonerie şi să vorbeşti cu vechiul tău prieten, care, deşi nu mai crede că Stephen Lett este reprezentant al mijlocului numit prin care Dumnezeu comunică cu cei de pe pământ, este probabil acelaşi om pe care îl ştii şi îl iubeşti de atâţia ani.

Din păcate, Serghei este Martor al lui Iehova. Nu contează dacă vechiul său prieten este probabil acelaşi om care a fost dintotdeauna. Serghei nu are voie să-şi evalueze prietenii după caracter, ci doar în funcţie de opinia lor asupra doctrinei Watchtower.

Cu certitudine, Serghei primeşte ordine de la Watchtower. Dacă Alexei a fost exclus sau s-a dezasociat, Serghei trebuie să-şi trateze vechiul prieten care şi cum nu ar exista, ca şi cum ar fi murit. Dacă trece pe lângă Alexei pe stradă, el nu poate nici măcar să-l salute. Trebuie menţinută o evitare completă. Chiar dacă Alexei a pălit cu succes fără să treacă prin sancţiuni judiciare, Watchtower anunţă cu claritate că fără un motiv foarte întemeiat, Serghei nu ar trebui să interacţioneze deloc cu el.

Începând cu congresul din 2016, dacă Alexei care a pălit face ceva ce se află pe lista interdicţiilor organizaţiei Watchtower; de exemplu, celebrează o zi de naştere, participă la o slujbă religioasă sau donează sânge, legile privind evitarea intră automat în vigoare.

Aşadar, Serghei, cu siguranţă devastat, îi întoarce spatele unui bărbat pe care l-a descris ca fiind un al doilea tată pentru niciun alt motiv decât faptul că religia i-o pretinde. Nu Alexei l-a abandonat pe Serghei, ci mai degrabă Serghei e acela care şi-a abandonat prietenul.

Să nu uităm că explorăm următoarea afirmaţie:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Credeţi că filmuleţul susţine afirmaţia?

Serghei — când e în faţa morţii

serghei7„Tragedia lui Serghei“ se apropie de final. În acest ultim material video îl vedem pe Serghei pe patul din spital, grav bolnav. Fiica luise uită prin pozele sale vechi şi îl vede pe copilul Serghei cu vioara sa. Ea îi arată poza şi îi spune:

Nu ştiam că ai cântat la vioară.

Serghei dă din umeri şi răspunde:

Cred că mi-a pierit interesul.

Nu e de mirare să vedem că pasiunile şi talentele lui Serghei i-au fost suprimate de-a lungul anilor, întrucât a avut atât de multe de suferit şi de lăsat în urmă ca urmare a poruncilor şi a doctrinelor organizaţiei Watchtower. Şi-a pierdut arta, tatăl, cinci ani din viaţă, prietenul cel mai bun şi a petrecut o viaţă întreagă trudind într-o carieră-pedeapsă pe care cu siguranţă nu şi-a dorit-o niciodată, o carieră pe care e posibil să o fi periclitat sau chiar zdruncinat la un moment dat pe motiv că a ascultat de porunca organizaţiei cu privire la timpul petrecut în serviciul laic.

Cu toate acestea, lucrurile urmează să se înrăutăţească. Aflăm cu claritate că dacă Serghei nu se supune unei operaţii, e condamnat la moarte. Medicul îl informează că şansele sale de a supravieţui operaţieisunt mult mai scăzute dacă Serghei refuză sângele.

Din nou, doctrinele Watchtower îşi găsesc locul. Dacă Serghei este găsit vinovat că a acceptat de bunăvoie şi fără să se căiască o transfuzie de sânge, el va fi considerat o persoană dezasociată şi va fi evitat de întreaga lui familie şi de prieteni. În plus, Serghei a fost îndoctrinat toată viaţa lui să considere o asemenea transfuzie ca fiind un păcat, un act prin care poate risca să-şi piardă şansa de a obţine viaţă veşnică pe viitorul pământ paradiziac.

Aşadar, nu ne surprinde faptul că Serghei refuză sângele, scăzându-şi şansele de supravieţuire a operaţiei. În momentele de încheiere ale materialului video, Serghei şi fiica lui vorbesc amândoi despre speranţa de viitor, despre faptul că se vor reîntâlni pe pământul paradiziac despre care Watchtower învaţă că are să vină. Prin flashback-uri suntem purtaţi prin momentele-cheie ale vieţii lui Serghei, unde loialitatea pe care el i-a acordat-o în primul rând organizaţiei Watchtower l-a purtat într-o incursiune a greutăţii, a negării şi a persecuţiei, iar Serghei îşi înfruntă momentul care probabil îi va reprezenta moartea cu un zâmbet înlăcrimat pe faţă.

Şi astfel ajungem să punem punctul pe I.

Dacă învăţăturile organizaţiei sunt corecte şi dacă viaţa tragică a lui Serghei plină de oportunităţi ratate, suferinţă şi prieteni pierduţi i-a permis să acceadă într-un paradis minunat unde se va reîntâlni cu toţi cei dragi pe care i-a pierdut în moarte, ne putem gândi că viaţa sa plină de renegare şi de durere a meritat sacrificiul.

Dar dacă învăţăturile promovate de Watchtower sunt greşite, atunci suferinţa tragică a lui Serghei pe motiv că a ascultat de poruncile organizaţiei a fost absolut fără niciun sens. Pur şi simplu este absurd să sugerezi, având în vedere analiza de mai sus, prezentată fără îndoială de Watchtower, că afirmaţia de mai jos are câtuşi de puţină credibilitate:

„Chiar dacă acesta nu ar fi adevărul, tot ar fi cea mai bună cale de viaţă.“

Dacă acesta nu ar fi „adevărul“, Serghei ar fi fost într-o situaţie mult mai bună trăind o viaţă normală. Ar fi urmat cealaltă cale şi l-am fi putut privi pe Serghei, muzicianul respectat şi împlinit, care ar fi putut să fie lângă tatăl său la moarte, care nu ar fi pierdut cinci ani de viaţă în încarcerare, care nu ar fi trebuit să-şi evite cel mai bun prieten, care şi-a petrecut viaţa urmându-şi pasiunile şi nu ar fi trudit într-un atelier şi care ar fi fost asigurat de medici că are şanse bune de supravieţuire.

Relatarea despre Serghei ar putea fi extremă, dar nu este neobişnuit printre Martori, chiar şi printre cei care suferă mai puţin, să sacrifice şi să renunţe la multe de dragul organizaţiei Watchtower.

Înainte ca cineva să-şi sacrifice viaţa pe care o are acum în speranţa ca va obţine o viaţă de apoi, el trebuie să cerceteze ambele părţi ale argumentului. Există prea multe în joc pentru a proceda altfel. Dacă eşti Martor al lui Iehova care citeşti acest articol, te îndemn să studiezi cu atenţie următoarele surse de informare.

JWfacts.com este un loc minunat unde să-ţi începi călătoria. Te invit să verifici de două ori, chiar de trei ori fiecare afirmaţie prezentată ca fapt şi compară-le cu pretenţiile emise pe jw.org.

Te invit să faci la fel cu articolele de pe JWsurvey.org. Verifică afirmaţiile, sursele, faptele.

Dar nu te opri aici.

Pune-ţi întrebări, cercetează totul şi nu uita că dacă bătrânii din congregaţia ta află că faci asta, este foarte probabil că vor încerca să te oprească.

Dacă se întâmplă asta, nu uita:

Adevărul nu are nimic de ascuns. Falsitatea e speriată de întrebări.

Pentru o analiză mai detaliată a „tragediei lui Serghei“, faceţi clic pe linkul de mai jos şi puteţi urmări materialul video ce însoţeşte acest articol, prezentat de Lloyd Evans, fondatorul site-ului JWsurvey.org.

Publicat la 7 iunie 2016 pe JWsurvey.org

Acest articol a fost publicat în general, jwsurvey, practici, ştiri, video. Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Cel mai nasol congres — partea a 3-a: Povestea lui Serghei

  1. Aliosa spune:

    Partea cu Serghei, tânăr, când tatăl său ia vioara și o dă deoparte, mi se pare un gest brutal, un gest care transmite un mesaj subliminal părinților martori: „Folosiți-vă autoritatea pentru a constrânge copiii voștri să facă ce spunem noi (organizația), dar atenție, nu pentrucă așa vă spunem noi, ci pentrucă așa vreți voi”.
    Cunosc cazuri în care tineri martori vorbesc și se gândesc la sinucidere, din cauza presiunii părinților cu creier spălat.

  2. asdasd spune:

    Sti ce se intampla in familiile de martori in care sunt copii adolescentii? Parintii cunoscând invataturile mai tarziu, in tineretea lor au facut toate prostiile, iar acum pe copiii care au crescut, se gândesc si ei la o cariera sau la unele distractii, dar visul lor este spulberat de ce aud toata ziua in casa si la intruniri, ca traim in ultimele zile si armaghedonul este dupa colt si ca nu mai are rost sa faci ceva pentru tine in sistemul aceste, doar lucrare de predicare…fiindule bagat in subconstiient, iar ei devanind foarte dezorientati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*